SC Chimcomplex SA Borzesti anunță finalizarea unei investiții de peste 14 milioane de euro care îi permite să-și reducă semnificativ costurile energetice, anunță directorul companiei, inginerul Dumitru Coman. Centrala Cogenerare II, considerata un varf al tehnologiei la nivel mondial, produce 7,5 Megawati putere, mai mult decât consuma intreg orasul Onesti. De altfel, societatea din Onesti traverseaza cea mai fasta perioada din istoria sa recenta, inregistrand un profit peste asteptari si diversificandu-si piata de desfacere.
Directorul General al Chimcomplex, ing. Dumitru Coman
Despre evolutia societatii si perspectivele de business ne-a vorbit in cadrul unui interviu chiar directorul general al SC Chimcomplex SA, ing. Dumitru Coman.
REVOLUTIE TEHNOLOGICA
REPORTER: Care sunt motivele pentru care ati realizat aceasta investitie?
Ing. Dumitru Coman: Chimcomlex si-a propus in ultimii 25 de ani o dezvoltare sanatoasa, pe principiul de eficienta economica, iar integrarea tehnlogica si de utilitati a constituit baza pentru aceasta dezvoltare.
Chiar daca la mijlocul anilor ‘90 a avut loc o revolutie tehnologica in domeniul electrolizei cu membrane schimbatoare de ioni, dupa ce in anii 2000 presiunea costurilor cu energia a afectat semnificativ performanta economica a Chimcomplex. In acest context, echipa Chimcomplex a adoptat o solutie ingenioasa, practic o idee revolutionara in domeniul asigurarii de utilitati.
Daca vorbim despre prima instalatie de cogenerare pusa in functiune in anul 2009, as vrea sa va spun ca aceasta a reprezentat o creatie proprie. Ideea s-a nascut in cadrul acestei echipe si a fost dezvoltata cu un partener din strainatate, Turbomach, care a asigurat punerea in functiune a instalatiei care in anul 2010 a primit, de altfel, un premiu de excelenta pentru instalatia cu cele mai mari economii si cu cea mai inalta eficienta energetica din proiectele finantate de catre BERD in perioada 2009-2010. BERD a oferit ca premiu nu doar un glob de cristal pentru aceasta investitie ci si un cec de 375.000 de euro.
REPORTER: Cum functioneaza statia de cogenerare?
Ing. Dumitru Coman: Prima dintre ele, cea din 2009, a avut particiularitatea de a fi o integrare de cogenerare cu electroliza cu membrana schimbatoare de ioni in utlilizarea unui combustibil dual – gazele naturale si hidrogenul produs in cogenerare. In ceea ce priveste instalatia de cogenerare numarul 2, pusa in functiune in mai 2015, testele au aratat ca eficienta globala depaseste 91 la suta.
REPORTER: Ce materie prima folositi?
Ing. Dumitru Coman: Instalatia pleaca de la gaze naturale care sunt preluate din reteaua Transgaz si comprimate cu un compresor cu surub, apoi aceste gaze naturale ajung intr-o turbina de gaz, un motor de tip avion, putem spune. Aceasta turbina de gaz are pe acelasi ax un compresor de aer si un generator electric care produce energie electrica, iar gazele de ardere dupa ce parasesc turbina la peste 500 de grade Celsius cedeaza intr-un boiler recuperator de caldura si apoi in economizare de recuperat avansata a caldurii, caldura sub forma de abur sau de apa supraincalzita.
Altfel spus, genereaza energia termica care apoi este valorificata in procesele tehnologice ale fabricii. Aburul de 16 bari pe care il produce aceasta instalatie, aproximativ 14 tone pe ora, este valorificat in diverse pocese tehnologice, atat de instalatia de electroliza, cat si in celelalte procese tehnologice – fabricatia de clorura de calciu, fabricatia de metilamina, izometilamina, solvent clorurati si altele.
REPORTER: Si energie electrica cata produce?
Ing. Dumitru Coman: Energia electrica produsa este undeva la nivelul 7,5 – 7,9 Megawati, energie integral valoriificata intern in procesul de electroliza cu membrane schimbatoare de ioni. Chimcomplex isi genereaza intern aproximativ 40 la suta din consumul total de energie. Totusi, isi produce integral toata cantitatea de energie termica necesara proceselor tehnologice.
REPORTER: Ca sa avem un termen de comparatie, cate blocuri de locuinte ar putea fi alimentate cu energie electrica de catre aceasta instalatie?
Ing. Dumitru Coman: 7,5 Megawati putere produsa de aceasta instalatie de cogenerare este mai mult decat consuma intreg orasul Onesti. Intregul judet Bacau consuma in momentul de fata in jurul a 150 de Megawati, dintre care 43 sunt consumati la Chimcomplex.
REPORTER: Deci dumneavoastra ati putea sa asigurati energia electrica si termica pentru tot orasul Onesti cu aceasta instalatie?
Ing. Dumitru Coman: Sigur, dar o astfel de instalatie de cogenerare nu este performanta daca genereaza energie termica sau electrica pentru un consummator extern. Ea are performanta numai si numai in configuratia in care sunt consumate intern energia termica si electrica generate de catre cele doua instalatii de cogenerare. De fapt, sinergiile, conexiunile interne, sunt cele care dau valoare si performanta acestor instalatii.
REPORTER: Mai exista astfel de instalatii in Romania?
Ing. Dumitru Coman: Mai exista astfel de instalatii, pe principiul de cogenerare cu turbine de gaz. Cu parere de rau, niciuna nu are integrarea energetica pe care o asiguram noi aici la Chimcomplex astfel incat sa permita obtinerea unui randament de peste 85 – 90 la suta.
REPORTER: Unde stau cu randamentul ceilalti?
Ing. Dumitru Coman: Cea mai mare centrala cu turbina de gaz de genul acesta (de fapt doua turbine de gaz si o turbine de abur) este la Brazi. Randamentul teoretic este de 57 la suta, dar n-a fost obtinut niciodata 50 la suta, in vreme ce Instalatia Cogenerare 2 de la Chimcomplex pusa in functiune in 2009 a avut un grad de utilizare a functionarii la capacitate de peste 96 la suta in ultimii 5 ani si jumatate.
REPORTER: Ce reducere a costurilor cu energia electrica asigura aceste instalatii?
Ing. Dumitru Coman: Instalatia are potential pentru un randamament energetic de peste 90 la suta. Acest lucru inseamna ca ea stie sa transforme mai mult de 90 la suta din energia introdusa in sistem in produse utile –energie termica si energie electrica. Tehnic vorbind, cu un asemenea randamament, este in varful tehnologiilor dezvoltate pe plan mondial. Deci putem spune ca asigura o reducere a costurilor energetice prin aceasta integrare cu o valoare cuprinsa intre 20 si 45 la suta.
ENERGIE LA SUPRAPRET
REPORTER: Restul de energie electrica provine din reteaua nationala. Este acceptabil pretul?
Ing. Dumitru Coman: Energia electrica in momentul de fata este livrata pe o asa zisa piata concurentiala, insa termenul are o incarcatura aparte fata de ceea ce se intampla in realitate. Acum, mai mult de jumatate din pretul final al energiei electrice ajunsa la consumator o reprezinta taxele – taxe comerciale, taxe tehnice, accize. Din acest motiv, producatorii care genereaza energie in sistem se confrunta cu fenomenul reducerii consumului din cauza facturilor umflate.
Daca la nivelul anilor 2007-2008, puterea consumata in Romania era undeva la peste 12.000 de Megawati, astazi putem spune ca puterea consumata este de aproximativ 6.500 de Megawati. Trebuie spus ca acest fenomen a fost generat pe de o parte de o imbunatatire a randamentului energetic la consum, ceea ce este partea pozitiva a lucrurilor, insa cea mai mare parte din aceasta reducere a consumului national a fost generat de disparitia unor consumatori si in mod special a marilor consumatori.
La momentul acesta, sistemul energetic national are chiar o problema de stabilitate pentru ca nivelul de consum a ajuns la un nivel critic. Nu poti sa mai faci investitii in productie de energie electrica eficienta atata timp cat nu ai pentru cine sa o produci. Iar vanzarea de energie electrica catre export este una dintre solutiile cele mai nefericite.
Energia electrica reprezinta, pana la urma, o resursa bruta. O tara pentru a putea sa isi dezvolte performanta trebuie sa se gandeasca la pelucrari tertiale succesive. Numai tarile subdezvoltate vand energie bruta, sub diverse forme: sub forma de petrol, gaze, energie electrica. Marile puteri economice sunt cele care vand energia sub forma prelucrata. Una este sa primesti energie sub forma de calculatoare, alta este sa o primesti sub forma de masini – unelete sau diverse echipamente tehnologice sau produse inalt prelucrate care inglobeaza bineinteles si energia. Din acest motiv, e total nepotrivita o vanzare de energie bruta.
REPORTER: Care este diferenta de pret, de tarif aplicat, se face o discriminare intre Chimcomplex si consumatorii externi care importa energie din Romania sau nu?
Ing. Dumitru Coman: Bineinteles. Datele oficiale publicate de Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Energiei (ANRE) indicau faptul ca anul trecut energia electrica vanduta de Romania la export a avut un pret mediu undeva in jur de 32-34 de euro pe Megawat ora.
REPORTER: Si intern?
Ing. Dumitru Coman: Chimcomplex a cumparat undeva la un pret cel putin dublu. Cu alte cuvinte, daca am fi primit aceeasi oferta, fiind si un mare consummator, bineinteles ca performanta economica ar fi fost cu totul si cu totul alta.
REPORTER: De ce nu se practica un discount de volum, ca sa zic asa, pentru ca pana la urma Chimcomplex este un mare consumator.
Ing. Dumitru Coman: In Romania nu exista in realitate o piata adevarata a energiei. In Romania, din pacate, sunt marii producatori care sunt producatori de stat – Hidroelecrtica, Nuclear Electrica si marile termocentrale – Rovinari, Complexul Energetic Oltenia, Iernut etc. Acesti mari producatori sunt cu capital majoritar de stat. Singurii care perturba momentan aceasta piata sunt micii producatori dar din energii mai putin conventionale si care injecteaza energie in sistem. Si aici ma refer la partea solara si eoliana.
Din pacate, volumul acesta mare de taxe care este asociat fiecarui megawatt/ora de energie electrica este generat in cea mai mare parte de o suprastructura complexa pentru partea de transport si distributie dar in mod special de volumul mult prea mare pe care Romania il genereaza si il suporta in momentul de fata ca si energie verde. Conform datelor ANRE, numai in 2013 Romania a avut un procent de energie verde de peste 37 la suta, in conditiile in care in anul 2020 Romania s-a angajat sa duca la 24 la suta acest procent. Deci suntem de departe cu o supracompensare a energiei verzi care bineinteles nu face decat rau consumatorilor.
REPORTER: Pentru ca pana la urma consumatorul este cel care plateste factura finala. Iar unele firme profita.
Ing. Dumitru Coman: Bineinteles. O astfel de strategie energetica care nu l-a avut in centru si pe consumator a fost o mare greseala. In momentul de fata nu pot fi dezvoltate strategii energetice pe termen lung pentru ca oricine te intreaba cand faci un studio de fezabilitate pentru cine il faci. Pentru ca nu mai ai acea incredere, previziune, ca ai suficienti consumatori ca tu sa faci aceasta dezvoltare sau o imbunatatire a randamamentelor energetice in zona de productie.
TEHNOLOGIE DE TOP
REPORTER: Aveti satisfactia ca ceea ce a aparut ca un studiu despre o tehnologie revolutionara intr-o revista de specialitate dumnevoastra ati si pus in practica la Onesti.
Ing. Dumitru Coman: Ne bucuram acum sa constatam ca ceea ce intr-o revista de specialitate a ajuns asa ca un element de mare inovatie, deja in anul 2007 se finaliza ca si conceptie si in anul 2009 era pus in functiune la noi, la Chimcomplex.
Literatura de specialitate si ingineri din domeniul energetic considera ca in momentul de fata o astfel de strategie pe termen lung care sa prevada valorificarea energiilor neconventionale – vant si soare – poate sa constituie un suport al viitorului. O instalatie de electroliza generatoare de hidrogen ar putea functiona paralel cu actualele sisteme si magistrale de gaze naturale. Cum? Prin valorificarea dioxidului de carbon rezultat de la centralele de ardere a gazelor natural, trecerea acestui dioxid de carbon cu ajutorul hidrogenului prin reconversia sub forma de gaze naturale, sub forma de gaz metan, prin asa numitul procedeu de metanizare, deci dioxidul de carbon si hidrogenul se poate readuce sub forma de gaze naturale bineinteles printr-un aport energetic. Ei, daca acest aport energetic provine din energia solara sau a vantului putem spune ca pe termen lung mentine in functiune ambele sisteme de energie – circulatia energiei.
Intreaga literatura de specialiatea spune ca energia viitorului se va invarti in jurul hidrogenului. Cred ca cercetarea inginereasca va avea multe de spus si suntem bucurosi ca in aceasta evolutie Chimcomplex a avut o putere de anticipatie si ca prin gandirea echipei de aici a dezvoltat un astfel de concept.
Acest concept este intr-o teza de doctorat si speram sa si prezentam in curand cu acordul doctorandului aceasta descriere stiintifica a tehnologiei promovata la Chimcomplex in domeniul cogenerarii de inalta eficienta, repet, prin integrarea valorificarii energiilor din cogenerare cu combustibil dual, hidrogen plus gaze natural, cu un consummator de inalta eficienta.
Practic, liantul dintre cele 3 componente – cogenerare 1, cogenerare 2 si electroliza il asigura hidrogenul, energia electrica si energia termica.
CHIMCOMPLEX , UN BUSINESS PROFITABIL
REPORTER: Ati previzionat un profit de 4,9 milioane de lei pentru anul 2015. S-a incheiat deja primul trimestru si v-as intreba cat de aproape sau cat de departe sunteti de atingerea acestui deziderat?
Ing. Dumitru Coman: Printr-o dezvoltare echilibrata, prin rezultatele obtinute an de an si prin mecanismul de reinvestire a profitului realizat, care este un merit deosebit al actionarilor Chimcomplex, s-a putut crea ceea ce are fabrica cel mai important in momentul de fata, si anume un viitor, o perspectiva. As putea spune ca, la momentul acesta, primul trimestru a depasit deja rezultatul de profit previzionat pentru tot anul 2015.
REPORTER: In cifre mai concrete?
Ing. Dumitru Coman: Daca de exemplu ati amintit de o previziune de 4,9 milioane de lei la nivelul anului 2015, care insemna o crestere fata de anul trecut cu 10-12 la suta, ei deja la nivelul primului trimestru am realizat 5,3 milioane de lei, deci am depasit practic tinta pe care ne-am asumat-o pana la sfarsitul anului.
REPORTER: Ritmul va putea fi sustinut si in a doua parte a anului 2015?
Ing. Dumitru Coman: Estimarile noastre spun ca acest lucru va fi cu aceeasi intensitate de crestere si in trimestrul doi, daca nu vor aparea perturbatii din cauza acestui mediu economic turbulent.
REPORTER: S-ar putea sa fie ajustat profitul?
Ing. Dumitru Coman: Da, insa increderea este aceea ca 2015 va fi un an cu rezultate foarte bune. Acest lucru inseamna nu numai pregatirea unei dezvoltari durabile, investitii in instalatii tehnologice, in integrari de fluxuri, ci mai ales o investitie in oameni, principalii vinovati, cu ghilimele de rigoare, de rezultatele pe care fabrica le-a obtinut si le va obtine si in perioada viitoare.
REPORTER: Carui fapt i se datoreaza acest trend ascendant al profitului realizat?
Ing. Dumitru Coman: Programelor continue de reducere a costurilor, programelor de crestere a volumui de vanzari, unei mai bune segmentari de marketing, unei mai profunde intelegeri a nevoilor clientilor. Toate aceste lucruri ne-au permis sa ne consolidam pozitia de furnizor strategic. Este motivul pentru care foarte multi clienti, odata ajunsi in portofoliul nostru, nu-si doresc neaparat sa caute alt client. Este valabil si in cazul furnizorilor, care fac eforturi in cadrul acestui parteneriat pe termen lung sa ne tina aproape asigurandu-ne materii prime si utilitati la preturi competitive.
Bineinteles, toate acestea, repet, si cu eforturile interne de reducere a costului, de imbunatatire a competivitatii, automatizarile care au imbunatatit modul de conducere a proceselor tehnologice si o serie intreaga de alte eforturi depuse in interior si la interfata cu clientii si cu furnizorii au constituit de fapt explcatia pentru aceasta perioada pozitiva.
Noi spunem ca suntem pregatiti ca ea sa nu fie o perioada intamplatoare, ci suntem convinsi ca va continua si in anii urmatori, bineinteles cu anumite fluctuatii generate si de fluctutiile care le poate genera piata.
REPORTER: Ce pondere au exporturile in raport cu ceea ce livrati pe piata interna?
Ing. Dumitru Coman: Chimcomplex este o firma pentru care in ultimii 10 ani exporturile au fost intotdeauna majoritare. Au variat intre 55 si 65 la suta, cel mai putin, pana la 85 la suta export din volumul productiei Chimcomplex.
REPORTER: Ce se exporta si catre ce tari?
Ing. Dumitru Coman: In momentul de fata, Chimcomplex este puternic ancorata in regiunea aceasta a Europei –Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria, Moldova, Ucraina, Bulgaria e ca o piata nationala practic, Grecia, Turcia dar si Bazinul Marii Negre si al Mediteranei. Italia, de asemenea.
REPORTER: Ce se cumpara de la Chimcomplex?
Ing. Dumitru Coman: Diverse produse. Clorosodice. Toata paleta de produse este atat pentru piata interna cat si pentru export. Din pacate, ne-am fi dorit ca un mai mare volum de marfa sa fie vandut pe piata interna. Piata interna a suferit o scadere continua. In afara de clorosodice vindem solventi clorurati, cloruri anorganice. Strategia Chimcomplex este sa poata acoperi un segment mai complex de piata, pentru ca fabrica sa nu fie expusa atunci cand anumite domenii se confrunta cu o criza, cum s-a intamplat cu piata constructiilor dupa 2008.
Ne-am dezvoltat practic pe diverse segmente de piata, cum ar fi industria energetica, furnizaam reactivi chimici de exemplu pentru industria constructiilor, diverse produse chimice de baza, industria metalurgica, feroase si neferoase, e iarasi un capitol important, domeniul cosmeticelor, a detergentilor, foarte important am dezvoltat segmentul de tratare ape atat in zona de potabilizare ape si ape uzate dar si in domeniul unor produse cu utilizaare de uz alimentar. In final, toate acestea ne-au permis o crestere a stabilitatii.
Daca apare in zona constructiilor sau in zona metalurgica o anumita perturbatie, ea poate fi mai usor preluata in cazul Chimcomplex prin compensare cu celelalte segmente.
REPORTER: Ce s-a intamplat cu piata interna?
Ing. Dumitru Coman: Romania nu si-a continuat o dezvoltare bazata pe o prelucrare tertiara a resurselor, adica pe un lant de prelucrare cu adaos de valoare in fiecare etapa. Cel mai mare angajator in Romania este Kaufland.
Nu poti sa ai cresterea nivelului de trai, cu tot respectul fata de meseria de agent de vanzari, cand efortul tau este concentrat pe munca la raft. E necesar de a avea o industrie, o agricultura si un comert in care adaosul de valoare sa fie mult mai evident, asa cum spre exemplu in zona auto plecam de la produse metalurgice si generam un automobil sau diverse alte componente pe care din etapa in etapa adaugi valoare.
Dar daca, spre exemplu, cum e intr-o alta zona, a cauciucului, importi elasomerul si aici faci doar munca fizica, cea mai mare parte, acesta nu este un chiar un domeniu de dorit pentru o dezvoltare sanatoasa a tarii. E nevoie de un echilibru. In Romania mai sunt necesare stabilizari.
Cea mai mare problema la momentul de fata o reprezinta sectorul energetic inca insuficient restructurat si, din pacate, cu impact asupra Chimcomplex si din perspective achizitiei de energie dar si din perspectiva segmentului de piata pentru care Chimcomplex vinde produse chimice.
RECTUTARI DE PE BANCILE SCOLII
REPORTER: La ce va ganditi cand spuneti investitie in oameni?
Ing. Dumitru Coman: Investia in oameni inseamna in primul rand crearea unei perspective a carierei. Inseamna o instruire permanenta, inseamna posibilitatea de a atrage, dezvolta, atat numarul cat si valoarea specialistilor in acasta fabrica. Foarte multe platforme industriale au beneficiat de-a lungul timpului de valoarea specialistilor de la Chimcomplex.
Aici este o adevarata scoala si speram ca in perioada urmatoare sa mentinem cei mai buni specialisti prin oferta pe care o avem. Avem un parteneriat deosebit cu Colegiul Tehnic Gheorghe Asachi din Onesti, un parteneriat benefic atat pentru Chimcomplex cat si pentru scoala. Noi deschidem portile elevilor pentru practica industrial si trebuie sa va spun ca am si recrutat deja specialisti formati la acest liceu. Recent am angajat cinci absolventi de liceu pe profil energetic.
REPORTER: Ce oferiti scolilor?
Ing. Dumitru Coman: Am oferit cu diverse ocazii, plecand de la nevoile scolii, diverse echipamente care sunt potrivite pentru procesul didactic al liceului. Acelasi lucru il avem in momentul de fata in dezvoltare cu Universitatea Tehnica Gheorghe Asachi din Iasi, cu colectivul Facultatii de Inginerie Chimica, asa cum avem o buna colaborare cu facultatile din Universitatea Politehnica Bucuresti, in mod special cu cele de profil energetic, automatizari dar mai ales cu facultatea de chimie industriala. Credem ca aceste parteneriate ne pot asigura atat noua cat si partenerilor nostri posibilitatea de a dovedi ca si in aceasta tara o cariera in domeniul de inalta pregatire universitara este posibila si este o cariera in care poti sa folosesti aceste cunostinte de inalt nivel.
Analizele efectuate pana acum cu cadrele didactice de la liceu si facultate au dovedit ca avem un potential bun al colaborarii pe termen lung. De altfel, Chimcomplex se poate mandri ca nu utilizeaza in activitatea sa personal necalificat.
REPORTER: Intentionati sa acordati burse unor elevi pe care ii vedeti in practica aici ca avand potential?
Ing. Dumitru Coman: Este un plan pe care il avem in perspeciva, atat in zona liceului, cat si in zona universitatii si vor fi particularizate dupa caz in functie de posibilitatilor noastre si de nevoile si interesului pe care il manifesta viitorii nostri colaboratori.
REPORTER: De ce fel de specialisti aveti nevoie din liceu si universitati aici la Chimcomplex?
Ing. Dumitru Coman: Principala meserie din Chimcomplex este aceea de operator chimist, avand in vedere specificul fabricii noastre, dar bineinteles ca avem nevoie de mecanici, sudori, personal din zona de automatizari, electricieni si lista poate continua.
REPORTER: Si elevii care invata aceste meserii vin sa faca practica la dumnevoastra?
Ing. Dumitru Coman: Sigur, am reusit sa obtinem printr-un efort deosebit pe care directorul liceului l-a facut inclusiv autorizarea Ministerului Invatamantului pentru a dezvolta aceste clase cu astfel de profil pentru ca disparusera paradoxal din calificarile pe care orasul Onesti le oferea. Au reaparut, ne bucuram, avem un contact cu tinerii si la liceu dar si la universitate, transmitand mesajul nostru ca totusi ingineria chimica nu este o meserie usoara.
REPORTER: Mai exista in zona fabrici care ar putea atrage astfel de specialisti?
Ing. Dumitru Coman: In momentul de fata in Onesti nu exista fabrici care sa caute aceste meserii, ma refer in primul rand la inginer chimist sau automatizari, insa nu acesta vrem sa constituie un avantaj pentru noi, ci ceea ce le putem oferi noi.
REPORTER: Va apropiati astfel, daca veti oferi si burse, de modelul scolii profesionale germane care se aplica tot mai mult in Romania, in special la Brasov dar si in alte zone din tara. Elevi de la scolile profesionale primesc burse, fac practica la aceste firme germane, care la terminarea studiilor le ofera si un loc de munca, tocmai pentru a-si forma specialistii atat de cautati pe piata interna.
Ing. Dumitru Coman: Sigur, nu este o creatie a noastra aceasta idee de a dezvolta parteneriate cu centrele de invatamant. Fabrica in momentul de fata se gandeste la viitor si la numarul important de noi membri care trebuie sa apara in echipa.
Pe de-o parte, e un lucru normal, natural, sunt oameni care se pregatesc de pensie si altii poate care nu isi mai doresc sa mai continue activitatea in Chimcomplex. An de an, profitul a fost reinvesit si actionarii au stimulat in mod deosebit dezvoltarea afacerii la Chimcomplex, astfel incat va fi nevoie si de o crestere numerica a personalului de aici.
REPORTER: Cati angajati aveti acum la Chimcomplex?
Ing. Dumitru Coman: Astazi, la Chimcomplex sunt 727 de angajati iar cum activitatea mecanica este externalizata in cadrul unui colectiv unde Chimcomplex este suta la suta actionar, respective A5, in total suntem apoximativ 800 de salariati.
REPORTER: Daca Chimcomplex va urma acelasi trend pozitiv, cati noi angajati va avea fabrica in urmatorii ani?
Ing. Dumitru Coman: Probabil ca an de an in afara de cei care vor trebui sa inlocuiasca personalul care trebuie sa iasa la pensie, pe care il estimam undeva la 60-70 de persoane, cred ca vom mai angaja 40 – 50 de persoane. Este posibil asadar sa depasim 100 de angajari pe an.
Acum doi ani si jumatate am angajat spre exemplu 15 absolventi de facultate si deja de-asta am si incercat sa nu parcurgem doar procesul final de recrutare, ci sa incercam sa avem o comunicare inclusiv in amfiteatrele facutatii sau in salile de clasa ale liceului sau cu ocazia practicii industriale pe care acestia o desfasoara la noi. Si au fost inclusiv deplasari la unitatile de invatamant, unde le-am prezentat filmulete si le-am povestit despre ceea ce este astazi Chimcomplex si ceea ce isi propune sa devina impreuna cu ei.
REPORTER: Putem intra aici intr-o alta discutie, daca curricula universitara este adaptata la nevoile dumnevoastra sau altfel spus ale pietei reale.
Ing. Dumitru Coman: Nu este, bineinteles. Nu a existat din acest punct de vedere o strategie nationala care sa echilibreze structura de invatamant aprobata cu ceea ce este necesar in piata muncii. Asa cum stiti, invatamantul a fost iradiat de multe lucruri de natura comerciala, devenind o afacere in sine.
Totusi, am gasit suficienta intelegere la nivelul Universitatii din Iasi cat si la Universitatea din Bucuresti incat sa putem include in programele de invatamant si lucrurile de care vor avea nevoie viitorii absolventi atunci cand vor veni la o fabrica asa cum este Chimcomplex.
INTERESATI DE OLTCHIM
REPORTER: In cazul Oltchim, instanta a aprobat planul de reorganizare judiciara
Ing. Dumitru Coman: Da, exista cateva lucruri interesante de data asta. Acest parcurs din insolventa al Oltchim spre a evita falimentul total permite vanzarea activelor functionale oricarui investitor care face o oferta interesanta pentru partea aceasta.
REPORTER: Cum vi se pare pretul de pornire de 307 milioane de euro?
Ing. Dumitru Coman: Nu are legatura cu realitatea. Nu este realist. 304 milioane de euro a fost pretul de acum doi ani de zile si nu s-a prezentat nimeni sa ofere o astfel de suma, acum au crescut cu inflatia la 307 milioane de euro.
REPORTER: Au acumulat in acesti doi ani de insolventa datorii de 50 de milioane de euro…
Ing. Dumitru Coman: Chiar mai mari, pentru ca si in 203 si in 2014 Oltchim este societatea comerciala cu cea mai mare pierdere din Romania. Nu aceasta va fi solutia pentru Oltchim. Dar, repet, acum este perrmis ofertantilor sa poata prelua spre valorificare doar activele viabile, pentru ca acolo sunt si active care poate dau pana la urma acea valoare de 304 milioane de euro, dar pe care daca le achizitionezi sunt investii de sute de milioane de euro nepuse in functiune si pe care nu poti sa faci altceva decat sa incerci le revinzi.
Chimcomplex, ca parte a Grupului SCR considera ca este societatea comerciala cu cea mai naturala posibilitate de a gasi o cale ca impreuna cu Oltchim, printr-o fuziune adecvata, sa asigure continuarea activitatii la Oltchim pe baze sanatoase si, bineinteles, profitabile. Lucrul acesta il privim si din perspectiva faptului ca am dovedit ca o integrare comerciala e benefica ambelor parti.
REPORTER: In ce sens?
Ing. Dumitru Coman: Prin faptul ca derulam de aproximativ un an de zile, cu potential cel putin de dublare, o relatie comerciala cu Oltchim extrem de buna.
REPORTER: In ce consta relatia comerciala?
Ing. Dumitru Coman: Chimcomplex vinde produse la Oltchim care asigura o imbunatarire a gradului de utilizare a capacitatilor de productie de la Oltchim.
REPORTER: Ce produse?
Ing. Dumitru Coman: Este vorba de clorul lichid. Atunci cand asociata unei astfel de colaborari comerciale i s-ar suprapune o integrare patrimoniala, prin ceea ce ne place sa spunem ca fiind o viitoare companie romana de chimie, o astfel de integrare a celor doua societati comerciale cu o strategie comuna ar transforma cu adevarat cele doua societati intr-un pol al chimei romanesti cu o putere in domeniul industriei chimice importante in regiunea aceasta de Europa si nu numai.
Speram ca lucrul acesta sa fie inteles in mod special de catre autoritatile statului care, daca nu vor sprijini acest demers, cel putin sa nu se opuna. Repet, avand in vedere ceea ce a mai ramas din industria chimica romaneasca, ar fi pacat ca Oltchim sa fie urmatoarea platforma destinata desfiintarii.
Credem ca platforma de la Oltchim are in continuare potential, este nevoie doar de acel catalizator care sa integreze energiile celor doua echipe. Noi credem ca acest catalizator poate fi asezat in interiorul echipei de la Oltchim de catre Chimcomplex.
REPORTER: In cele din urma, Chimcomplex se pare ca a avut resurse pentru a deveni o societate comerciala profitabila, in timp ce pe platforma de la Borzesti s-a facut cam pustiu. Sa luam doar cazul Rafo Onesti, care e pe punctul de a ajunge la fier vechi.
Ing. Dumitru Coman: Este deja din pacate o situatie dramatica la nivelul platformei industriale de la Borzesti. Fosta uzina de utilaj tehnologic UTON Onesti, o fabrica cu profil similar cu Uzuc Ploiesti din Grupul SCR si care este pe profit, iata inca o dovada a faptului ca acolo unde echipele sunt intr-un anumit cadru organizatoric pot dovedi performanta si iata aici in zona Onesti o fabrica cu un profil similar a disparut fara posibilitatea de a mai fi porni vreodata.
REPORTER: Ce avantaje ar avea angajatii Chimcomplex daca ati prelua Oltchim?
Ing. Dumitru Coman: As spune ca, la fel ca si intr-o comunitate, atunci cand gasesti membri, oameni, cu un limbaj comun, ai bhucuria ca mai ai cu cine sa sa colaborezi. Pentru ca domeniul ingineriei chimice nu asigura un limbaj usor de inteles de catre oricine.
Cand iti propui sa dezvolti ceva, cand vrei sa imbunatatesti sau sa primesti un ajutor, lucrul acesta nu poti sa il faci decat atunci cand ai o echipa in care comunicarea poate fi imbunatatita. Iar atunci cand ar exista numai echipa de la Borzesti, sunt lucruri delicate, respectiv nu mai ai cu cine sa te consulti pentur a adopta solutii. Asociatiile profesionale, modul in care era organizat inainte sistemul national, toate acestea nu mai au in momnentul de fata un corespindent.
Aveam aici o porblema, intrebam colegii, la Rafo, la Carom. De asemenea, eram intrebati de catre ei, si cu bucurie din aceasta colaborare ne puteam imbunatati colaborarea. Speram ca macar impreuna cu colegii de la Ramnicu Valcea putem sa continuam colaborarea avand in vedere ca acum in tara sunt si singurii care mai au cel putin o parte din profilul de activitate identic cu cel al Chimcomplex. Ne referim aici la partea de clorosodice.
REPORTER: Pentru salariatii dumnevoastra ce ar insemna mai concret preluarea Oltchim?
Ing. Dumitru Coman: Pentru echipa de la Chimcomplex, ar fi inca un argument suplimentar al faptului ca o cariera in domeniul ingineriei chimice poate fi gandita pe termen lung. Asa cum rezervele de calcar si sare sunt suficiente pentru sute de ani si avand in vedere ca piata pentru produsele Chimcomplex si Oltchim va exista iarasi pentru sute de ani cu siguranta si ei pot privi cu incredere ca specializarea si efortul in munca pe care il fac nu este pentru o perioada limitata.
Stabilitatea locului de munca si perspectiva unei cariere pentru o pregatire tehnica de inalt nivel e un lucru pe care si-l vor dori nu numai generatiile de pana acum ci si generatiile noi de absolventi pe care invatamantul le va aduce in zona pietei muncii.
E clar ca o astfel de perspectiva in conditiile in care si in Romania lucrurile se vor aseza intr-un mediu economic competitiv performanta muncii va aduce,m am aceastincredere si o imbunatarire a recompensiei ce trebuie asigurarata pentru munca de inalta specialitate. Si cred ca de fapt aceasta reprezionta la nivel national una dintre directiile pe care strategia de dezvoltare a Romaniei ar trebui sa o cuprinda, respectiv de a-si valorifica mai mult potentialul resurselor naturale, printr-o innobilare. Aceasta innobilare nu poate fi facuta decat de catre oameni si de catre capitaluri romanesti in fabrici romanesti din Romania. Daca lucrul acesta va fi realoizat, cu siguranta si nivelul de trai va avea o crestere pe un fundament bine definit.
REPORTER: De-a lungul anilor, din pacate am instraintat active la societati vitale inclusiv pentru siguranta nationala, iar scenariul ca Olchim ar putea fi achizitional de catre o companie chineza, de exemplu, pare unul destul de dramatic.
Ing. Dumitru Coman: N-as spune ca trebuie abordata la modul tragic, “domnule, vine un partener chinez”. Chimcomplex am spus-o principala tinta e de a avea in Oltchim un partener competitiv fie printr-o integare comerciala cu Chimcpmplex potrivita deci asta inseamna sa nu se repete ce s-a intamplat pana acum in codnitiile in care politica de preturi practicata practicata de Olchim si politica de preturi de achizitie pe care statul le-a facilitat Oltchimului nu a avut baze competitive, bineinteles ca efectele astea au produse lucrui negative in rezultatele Chimcompex.
Chiar daca cumpara un partener din China care are dorinta de a dezolta o afacere va avea nevoie si de Chimcompex. Nu este neaparat un lucru rau. Insa, sa nu uitam ca lucrul cel mai trist care poate sa apara este ca statul roman sa-i acorde Oltchimului prin firma chineza niste facilitati care sa afecteze in continuare aspectul competitiv in piata vis a vis de C|himcomplex.
Dar sper ca statul roman sa se gandeasca ca de fapt pentru Oltchim solutia „Compania Romana de Chimie” este cea mai buna solutie nationala, cu efecte atat in plan strategic, in plan social, dar mai ales cu efecte in ceea ce insemna dezvoltarea durabila a acestei tari cu capital romanesc.
REPORTER: Va multumesc!
Interviu realizat in Iunie 2015
